luni, 1 decembrie 2008

cum cumparam un LCD penrtu HDTV

Pentru multi dintre noi notiunile de televiziune de inalta definitie sau HD sunt o necunoscuta, de aceea revin cu acest articol, pentru a va putea sa va orientati in functie de cerintele fiecaruia dintre dvs.
Iata cateva date despre ce inseamna HDTV,dar fara a face vreo referire la preturi.
Lista de rezolutii standard pentru sistemele video:
Pal, Secam – 576 linii verticale, 25 fps (rezolutie implicita: 720 x 576)
NTSC – 480 linii verticale, 29.97 fps (rezolutie implicita: 720 x 480).
Plecand de la normele video(Pal, Secam)avem urmatoarele definitii vizuale,in functie de redistribuirea pixelilor:
SDTV (Standard definition) – 640 x 480 intretesut (interlaced) sau 704 x 480 intretesut. Interlaced (intretesut) inseamna ca in timpul unui refresh al imaginii, monitorul va scana pixelii impari mai intii si mai apoi pixelii pari. Ca atare vom vedea o imagine usor deformata, in care unii pixeli par „despartiti” de ceilalti.
EDTV (Enhanced definition) – 640 x 480 progressive (progresiv) sau 704 x 480 progresiv. Progresiv este opusul lui intretesut, ceea ce inseamna ca pixelii sint scanati in intregime, uniform, fara a se face departajare intre un cimp sau altul. Imaginea apare completa, fara acea „despartire” a pixelilor de care vorbeam mai sus.
HDTV (High definition) – 1280 x 720p sau i, sau 1920 x 1080p sau i.Aceasta rezolutie presupune automat formatul 16:9, din aceasta cauza televizoarele care reproduc HD au toate ecran lat, iar cind vine vorba de reproducerea unei rezolutii care presupune formatul clasic, ingust, 4:3 (ex. 640 x 480) ele afiseaza benzi negre pe margine, ingustind cimpul vizual.
Daca rezolutia televizorului este mai mica decit rezolutia programului emis, televizorul va trebui sa faca un resize, o rearanjare a pixelilor,de asa maniera incit sa faca postul vizibil – insa calitatea originala a emisiei va fi pierduta.
Pe aceste TV-uri pur si simplu nu puteti urmari un program HD, nu va merge. In plus, majoritatea nu detin o mufa specifica pentru cuplarea unei surse HD.
Asadar, daca doriti HD, nu cumparati nici unul din televizoarele tip EDTV sau SDTV, deoarece exista sanse extrem de mari ca acestea sa nu poata nici macar reproduce un program high definition, chiar reconvertit la o rezolutie mai mica.
Iata care sunt rezolutiile existente la televizoarele de pe piata:
1024 x 768 (semi HD, de fapt nimic altceva decit un EDTV)
1280 x 768 (HD, rezolutie neconventionala)
1366 x 768 (asa numitele TV-uri 720p, rezolutie conventionala)
1920 x 1080p (asa numitele TV-uri 1080p sau full HD, rezolutie conventionala).
Firme de renume au introdus prima oara pe piata asa-zisele televizoare semi-HD,dar acestea u receptioneaza un semnal HD propriu-zis,in conditiile in care minima rezolutie high definition este de 1280 x 720 progresiv.
Cu alte cuvinte, televizoarele pe care ar fi trebui sa le cumparati sunt cele capabile sa reproduca cel putin prima rezolutie HD standard – este vorba despre TV-urile 1366 x 768 (denumite si 720p) sau, desigur, daca aveti banii necesari, un televizor full HD (unde rezolutia maxima este 1920 x 1080p). Daca gasiti un TV care este vindut ca si full-HD, insa are o rezolutie verticala de 1080i (interlaced), e mai bine sa nu-l achizitionati, nu merita sa faceti nici un fel de rabat la calitate pentru o economie nesemnificativa, preturile nu difera mult intre 1080i si 1080p. Pentru cei cu buget mai redus, recomandabil este 720p, se vor bucura multa vreme de acest format, care este, totusi, un True HD.
Televizoare reprezentative pentru aceste doua game (720 si 1080), care exista pe piata, sunt LCD-urile si Plasmele.
Diferentele dintre ele ar fi :

LCD

- contrast mai slab, imaginile pe negru au probleme la reproducere – negru artificial
- nu are efect de burn-in, culorile se succed rapid (response time bun)
- saturatie medie a culorilor
- unghi de vizionare mai slab (trebuie sa va fixati mai perpendicular in raport cu ecranul, la 45 de grade deviatie imaginile apar mai spalacite si cu contrast mai slab)
- durata de viata nu este afectata de cresterea la maximum a contrastului si stralucirii
- consum de curent mai mic in raport cu plasma
- poate acumula pixeli morti care devin deranjanti in timp
- durata de viata teoretica de 60 de mii de ore, calculat la 24 de ore functionare neintrerupta
- ecranul este mai putin afectat de reflectia luminii intr-o camera luminata artificial
- efect de „filtru” pentru miscarile rapide, acestea lasa anumite umbre sau macroblocuri
- cuplat la placa video a unui PC printr-o mufa DVI reproduce totul cu maximum de acuratetze
- la reproducerea unor transmisii prin cablu da senzatia unor imagini de calitate inferioara (are mai putine filtre/reglaj fin pentru eliminarea unor deficiente ale cablului analogic)
- incalzirea ecranului este medie
- in cazul disfunctiilor de ecran, este reparabil (se inlocuieste sursa de lumina, nu intregul set)
- nu se cunosc probleme de temperatura sau altitudinde
- greutatea LCD-urilor variaza, dar in 90 la suta din cazuri este mai redusa decit a plasmelor

Plasma

- contrast bun, iar imaginile de un negru foarte adinc nu lasa umbre semnificative
- culorile statice lasa umbre pe fundalul ecranului (efectul de burn-in)
- saturatie mai buna a culorilor, acestea par mai vii, mai bogate
- unghi de vizionare mai bun (daca stati, de ex, la 45 de grade in raport cu ecranul, unghiul de vizionare este totusi fidel ecranului)
- durata de viata se scurteaza prin cresterea nivelului de stralucire si contrast
- consum de curent mai mare
- nu acumuleaza pixeli morti
- durata de viata mai scurta decit LCD-urile (teoretic, intre 30 si 40 de mii de ore de functionare) –
- in camerele cu lumina artificiala, aceasta se reflecta in ecran mai pronuntzat
- la transmisiile care contin miscari foarte rapide, acestea nu lasa umbre
- cuplat la un PC prin mufe si cabluri optice nu „scoate” un maximum de calitate
- foarte bun pentru transmisiile pe cablu (contururile nu sint pronuntate, erorile transmisiei prin cablu sint, astfel, reduse pe cit posibil)
- generaza multa caldura pentru arderea ecranului
- la deficiente devine ireparabil, este necesara inlocuirea intregului set
- se comporta prost la altitudini mari sau temperaturi reduse
- de regula au o greutate mai mare decit dispaly-urile LCD .

Daca mergeti in magazin sa testati, incercati sa obtineti telecomanda aparatului pentru a putea vedea, la fata locului, care sunt setarile pentru stralucire si contrast: la unele LCD-uri no name, de exemplu, acestea sunt la maximum, si cu toate acestea, ecranul nu pare foarte deschis la culoare, de aceea este mereu bine sa va uitati la aceste setari. Se presupune automat ca ambele tipuri de televizoare, atit LCD-urile cit si plasmele, isi vor mai pierde din stralucirea si contrastul initial, daca nu semnificativ in orice caz notabil, ca atare trebuie sa luam un TV cu o stralucire si un contrast cit mai bune din start.
La cumpararea unui astfel de TV, va trebui de asemenea sa urmariti ca el: sa aiba cit mai multi conectori (mufe HDMI, DVI, S-video, Composite, etc, pentru ca in felul acesta veti putea conecta la el fara probleme cit mai multe surse externe, de la un computer la un DVD player, si de la un X-Box sau Playstation la orice device HD). Unele vin cu un tuner incorporat (de regula diferenta dintre cele care au acest tuner, sau selector de canale, si cele care nu au asa ceva este de la HDTV la HD-Ready, sau de la HDTV la HD-Monitor – insa si aceasta distinctie este discutabila – cele fara tuner, de regula, sint brand-uri care nu pot fi cuplate la o antena pentru receptia semnalelor HDTV terestre, in timp ce celelalte pot receptiona aceste semnale. De asemenea unele sint cable-ready, insemind ca se poate cupla la ele o sursa de cablu digital si ele vor putea comuta intre canale fara ajutorul unui convertor sau al unui cable-box). Multe dintre Plasma TV-uri vin cu un filtru anti-glare, extrem de bun, acesta fiind un ecran subtire, protector, care respinge reflectia prea tare a luminii artificiale in ecran.
In multe dintre specificatiile televizoarelor veti vedea asa numitul brightness ratio sau contrast ratio, ceva de genul 800:1, sau 10.000:1. Ratia de contrast inseamna raportul dintre cea mai inchisa culoare si cea mai deschisa, negru si alb, ca atare. 800:1 inseamna, spre exemplu, ca albul este de 800 de ori mai stralucit ca negrul. Va dati seama ca, cu cit aceasta valoare este mai mare, cu atit mai bine, pentru ca spectatorului i se ofera multiple posibilitati de a regla contrastul dorit. Tot ce este intermediat in acest raport (intre 0:1 si 800:1) este reprezentat de spectrul culorilor, care sint cu atit mai virbrante cu cit aceasta ratie de contrast este mai mare.
De asemenea, rata de refresh a imaginii („picture refresh rate” sau „picture response time”) – este oferit in termeni de timp. O rata de refresh a imaginii de 30 ms,de ex, este inceata – ca atare efectul de „burn in” al culorilor este mai vizibil, aveti senzatia unei imagini care se deruleaza greu, si a unor miscari filtrate. O rata de refresh sub 10 ms este buna si una de 5 ms este excelenta.
Pentru un sunet de fidelitate, exista modele care ofera Surround Sound – este bine de stiut ca uneori Dolby-ul este autentic, alteori este simulat (asa numitul „simulated surround”), alteori nu este nici un fel de surround (s-a intamplat si la case mai mari). Aceasta insa, pentru a verifica in magazin e mai greu,deoarece necesita cuplarea unui sistem de boxe de calitate.
Ar mai fi destule (daca nu chiar multe) de spus, dar cred ca acestea sunt mai importante.Acum ... bafta la cumparaturi.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu